Mersul pe bicicletă în Bucureşti este foarte interesant. Cu toate că numarul bicicliştilor din oraşul ăsta aglomerat a crescut, pietonii, şoferii şi câinii nu s-au obişnuit cu noi. Spun asta pentru că de fiecare dată când merg pe bicicletă în jurul meu aud tot soiul de chestii cum ar fi:
- Tiiiiiit Tiiiiiiiit!
- Pedalează, pedaleazăăăă!
- Hăăăă!
- Fata, treci pe trotoar că una două te spulberă unu!
- Ham, ham, ham, ham, ham...
- Făăăă! Eşti beton!
- Biciclistoooo!
- Merge, merge?!
- Mi-o dai şi mie o tură?
- Ia uite-o bă si p-asta!
- Ti-ti-ti-TIIIIIT!
Şi lista poate continua...
3 comentarii:
HAHAHAHAH,sad..but true:)))))
Din asta intelegem ca arati bine...ca daca erai vreo nasoala treceai neobservata :))))))))))
Nu cred ca exista vreo bariera in exprimarea sentimentelor fata de necunoscuti cand vine vorba de muncitori, oameni deplasati, plictisiti sau cu probleme. O nasoala nu sunt, dar cred ca as putea trece neobservata daca n-as mai da de oameni ca astia. :))
Trimiteți un comentariu