Grea de cap

Sunt foarte multe lucruri pe care nu le înţeleg. Sunt grea de cap, dar eu nu simt asta. E uşor să-l car după mine mereu şi să fiu atentă doar la lucruri simple, puţine şi frumoase.

Azi mi-e lene să stau pe scaun şi să mă uit atâtea ore într-o singură direcţie. Aş fi preferat, chiar dacă nu îngrijesc de obicei flori, să fiu o îngrijitoare de fori îmbrăcată într-o salopetă verde. M-aş fi dus la una din serele de la grădina botanică şi m-aş fi apucat de treabă. Cu o carpă umedă aş fi sters cu grijă frunzele plantelor, cu o stropitoare le-aş fi udat, le-aş fi cântat cu vocea mea de îngrijitoare de flori pasionată numai melodii vesele, aş fi mutat într-un ghiveci mai mare floarea care a exagerat cu crescutul, aş fi mers de la un raft cu flori la altul şi mi-aş fi ocupat mintea numai cu asta.

În pauza de masă, mi-aş spăla mâinile negre de la atâta pământ şi praf şi aş mânca o salată de varză cu morcovi, câteva ciuperci la grătar şi o minibaghetă cu cereale. La radio s-ar auzi numai melodii care-mi plac. Aş mesteca, aş fredona şi aş ţine ritmul cu piciorul.

După masă, grădinarul meu preferat mi-ar aduce ca desert o felie de pâine prăjită unsă cu miere şi mi-ar mai ţine de urât până la sfârşitul programului. Mi-ar povesti tot felul de chestii pe care le-aş înţelege. Mi-ar împărtăşi cât îi e de dor să văruiască pomii şi să tundă iarba. Eu i-aş spune că timpul trece repede şi i-aş da să bea două guri de ceai din termosul meu.

Ce simplu, frumos şi uşor de înţeles ar fi fost... Mai ales pe o vreme ca asta.