20 septembrie 2010

Când nu le povesteşti, le uiţi

Am adormit şi am văzut lumea într-o noapte. Zburam deasupra ei şi mi-ai arătat cât e de mare India, cum arată valurile de sus, cât de uşor e să pluteşti şi cum o poţi lua pe scurtătură pe deasupra Polului Nord ca să aterizezi acasă. Oamenii nu păreau uimiţi de faptul că zburăm ca două elicoptere fericite. Ba chiar unul dintre ei a strigat de jos să-i luam o Cola când coborâm. De la distanţa aia nu mi-am dat seama dacă îl cunosc de undeva. Mi-am făcut puţine griji la aterizare, dar am reuşit cu două trei mişcări din membre să ajung cu picioarele pe pământ ca şi cum m-aş fi aruncat dintr-un corcoduş. M-am trezit târziu dar a meritat. Lumea se vede plină într-o planare de o noapte şi-o dimineaţă.

3 comentarii:

Magelan spunea...

Mongolia!

metafizicx spunea...

http://www.youtube.com/watch?v=PoRd0Eo_mpM hope you like it

o Alice spunea...

He, he! Mi-a placut. Mersi mult! :)