De câteva zile am tot simţit nevoia să-mi îndulcesc ceaiul. Trântesc linguriţa de zahăr în cană şi mă întreb de ce procedez aşa. Apoi amestec. Niciodată nu mi-a plăcut sunetul de linguriţă învârtită în cană. Am impresia că orice om care stă în prejma mea învârte în cană chiar şi după ce zahărul s-a dizolvat. Asta numai aşa ca să mă necăjească. Iar eu zilele astea am învârtit de zor, cu spor. M-am supărat. Sunt supărată pe mine că mă supăr aşa de una singură.
Sunt supărată şi pentru că mă trezesc târziu, îmi încep zilele într-o lene disperată şi nu mă mai gândesc la mărunţişuri. Dimineaţa, când întru în baie, dau cu ochii de o caracatiţă albastră de care îmi atârn, de obicei, şosetele la uscat. Este o caracatiţă albastră, utilă şi aproape perfectă. Dacă într-o bună zi va prinde viaţă, aş vrea să stea acolo în baie, să mă întâmpine în fiecare dimineaţă şi să mă pună la punct cât ai zice peşte. Cu un tentacul să mă spele pe dinţi, cu unul să mă îmbrace, cu alte două să cânte la trompetă, iar cu încă două să-mi dea câte o palmă până va vedea viaţă în obrajii mei. Apoi, mă va împinge afară în timp ce-mi va promite că voi avea o zi cum nici nu mă aştept de bună.
Până se va întâmpla asta, caracatiţa din baie va rămâne aproape perfectă.
Sunt supărată şi pentru că mă trezesc târziu, îmi încep zilele într-o lene disperată şi nu mă mai gândesc la mărunţişuri. Dimineaţa, când întru în baie, dau cu ochii de o caracatiţă albastră de care îmi atârn, de obicei, şosetele la uscat. Este o caracatiţă albastră, utilă şi aproape perfectă. Dacă într-o bună zi va prinde viaţă, aş vrea să stea acolo în baie, să mă întâmpine în fiecare dimineaţă şi să mă pună la punct cât ai zice peşte. Cu un tentacul să mă spele pe dinţi, cu unul să mă îmbrace, cu alte două să cânte la trompetă, iar cu încă două să-mi dea câte o palmă până va vedea viaţă în obrajii mei. Apoi, mă va împinge afară în timp ce-mi va promite că voi avea o zi cum nici nu mă aştept de bună.
Până se va întâmpla asta, caracatiţa din baie va rămâne aproape perfectă.
6 comentarii:
crezi că îmi poţi împrumuta şi mie aceasta caracatiţă? nu am unde să-mi întind hainele la uscat şi sunt trist din cauza asta... sigur caracatiţa ta îmi va citi o poveste şi mă va înveseli! (ştie să citească, nu?)
Of, o trimit imediat la Cluj, Petre! Stie să citească poveşti. Pe mine nu mă ajută cu asta. N-am nevoie de Ene pe la gene! Eu vreau înviorare! Caracatiţa va fi a ta!
auzi? caracatita aia apare cand te uiti in oglinda? caut o explicatie hi hi
Găseşti explicaţia în Hi Hi!
totul conform planului...
e toamna si asta inseamna ca s-au scurs cam 6 luni de la ziua ta...
bioritmul tau este sleit acum..insa fii fericita..pentru ca urmeaza ascendenta
un "Peste" nu putea cauta izbavire decat in bratele altui "peste" (kraktitza Paul...) :P
Să înţeleg că am de-a face cu un citior în stele. :))
Mersi de informaţii, Paul! :D
Trimiteți un comentariu