Mi-e foame

Într-o bucătărie perfectă, în care mirosea a lemn şi a plăcintă, pereţii erau acoperiţi cu ferestre înalte şi late prin care lumina nu intra, doar se vedea. Ungeai cu unt felii de pâine proaspătă şi mi le întindeai, pe rând. Eu le luam şi le mâncam cu poftă fără să mă gândesc la mare lucru.

Când m-am trezit n-am mâncat pâine cu unt. Am clipit pe stomacul gol. Am vorbit pe stomacul gol. Am luat decizii, am povestit, m-am sfătuit şi am povestit despre vis pe stomacul gol.