Curăţenia generală

Şosete pe lângă pat. Uit mereu să le strâng dimineaţa aşa că au facut deja o gaşca mare acolo. Are rost să le stric şezătoarea? Sub nici o formă. Pe biroul nu prea încăpător, sunt înghesuite într-o parte două farfurii, în care cateva colţuri de pâine se usucă văzând cu ochii. Şi mi-e atât de lene să le duc la bucătărie încât încerc din când în cand să muşc din ele cu speranţa că mai sunt comestibile. Când mă plictisesc fac zâmbilici în praful de pe oglindă sau încerc să apuc câte un gunoi de pe jos cu degetele de la picioare. Sună murdar. Aşa este. Dar sunt relaxată şi nu am energia necesară nici măcar pentru o mică ordine. Ma aşez în pat şi răsfoiesc o revistă dar nu înainte să îmi fac puţin loc printre hainele încurcate în plapumă. Nici unei pagini nu îi lipseşte o poză cu un brăduţ sau un desen cu Moş Crăciun. Când mă pregătesc să citesc horoscopul, mama intră vioaie în cameră şi mă anunţă că a dat startul curăţeniei generale. La naiba! Valuri de nervi şi disperare aproape că mă doboră. Mă uit la faţa mamei şi o văd mai mult decât hotărâtă să începem. Nu are rost să mă lupt cu morile de vânt cum nu are rost să o supăr înainte de Crăciun. Îmi târâi papucii până la baie. Apă rece pe faţă, cele mai murdare haine, un strop de încurajare si sunt pregătită să îmi iau ramas bun de la mizerie.