10 aprilie 2008

Doi şi toate pentru unu


Camera e destul de mare şi nu e nici foarte aglomerată. Încape în ea atât de mult aer încât să poată respira maxim două persoane. Un singur birou, o singură bibliotecă, o singură noptieră şi o singură carte cu semn între pagini. Singura pereche de papuci stă aruncată lângă patul de o singură persoană. Doar aerul e pentru amândoi. Stau înghesuiţi în pat şi nu vorbesc. Se privesc, respiră, gândesc şi simt de două ori mai mult decât de obicei.

― Mi-e sete.

― Şi mie.

― Aduci cana aia cu apă?

― Care cană?

― Aia de pe birou. E una singură.

Şi-au potolit setea, iar el s-a trântit din nou în pat. Nu-şi găseşte locul şi se tot foieşte când pe-o parte când pe alta. Se opreşte uităndu-se într-un loc fix.

― Casetofonul tău seamănă cu botul unei maşini.

Ea râde ca toanta şi-l trage de nas.

Da mă. Nu mai râde! Era maşina din filmul ăla Knight Rider...

Dând impresia că nici măcar nu l-a auzit, râde în continuare şi-l tot sâcâie. El se întoarce ţâfnos cu spatele şi în acelaşi timp apa din stomacul lui se tot aude.

― Te-ai supărat?

― Nu!

Cu ochii mari şi cu sprâncenele ridicate, îşi asează capul pe umărul lui. Oftează şi întreabă mimând foarte fals uimirea.

― Pe maşină o chema Kit, nu-i aşa?

4 comentarii:

Anonim spunea...

Bibleoteca--->Biblioteca :))

Alice spunea...

Multumesc anonim;))

shakalicious spunea...

fain, donshoara, fain

shakalicious spunea...

fain,donshoara, fain