Acum un an, ieri, peste 2 secunde, săptămâna trecută sau azi, am pierdut, voi pierde sau pierd timpul. Îl pierd pur şi simplu. Uneori am remuşcări, alteori nici nu-mi dau seama. Câteodată îmi place, câteodată nu-mi pasă.
Oricum ar fi, timpul se pierde exact aşa cum se pierd chei, portofele, ochelari, clame de păr, cărţi, stilouri, poveşti, amintiri sau persoane dragi. Lucrurile pe care le-am pierdut nu mai sunt ale mele acum. Mă gandesc o perioadă la ele şi trec peste. Le înlocuiesc, le uit, mă obişnuiesc fără, sau nici nu aflu vreodată că s-au rătăcit.
Sper ca într-o zi oarecare, în care nu voi mai avea nimic de pierdut, să mă dau de trei ori peste cap precum cei din basme, şi să aterizez într-o altă zi. Una de aceeaşi lungime cu timpul pe care l-am pierdut. O zi în care să nu obosesc niciodată. Să am energia de a regăsi tot ce am pierdut înainte şi să am grijă să nu mai rătăcesc nimic.
Da, eu ştiu unde se duce timpul pe care-l pierd.
Da, eu ştiu că o să am timp să găsesc tot ce pierd.
Oricum ar fi, timpul se pierde exact aşa cum se pierd chei, portofele, ochelari, clame de păr, cărţi, stilouri, poveşti, amintiri sau persoane dragi. Lucrurile pe care le-am pierdut nu mai sunt ale mele acum. Mă gandesc o perioadă la ele şi trec peste. Le înlocuiesc, le uit, mă obişnuiesc fără, sau nici nu aflu vreodată că s-au rătăcit.
Sper ca într-o zi oarecare, în care nu voi mai avea nimic de pierdut, să mă dau de trei ori peste cap precum cei din basme, şi să aterizez într-o altă zi. Una de aceeaşi lungime cu timpul pe care l-am pierdut. O zi în care să nu obosesc niciodată. Să am energia de a regăsi tot ce am pierdut înainte şi să am grijă să nu mai rătăcesc nimic.
Da, eu ştiu unde se duce timpul pe care-l pierd.
Da, eu ştiu că o să am timp să găsesc tot ce pierd.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu