Acum ceva ani, mi-au aparut nişte bube pe mâini. Am aşteptat să treacă de la sine, dar nu s-a întâmplat aşa. M-am dus la spital, doctorul s-a uitat la ele şi nu a zis nimic. A scris pe o foaie numele bubei dar nici până în ziua de azi n-am reuşit să descifrez mâsgălitura aia. Mi-am uns mâinile cu alifiile prescrise, iar buba a dispărut treptat. Peste câteva săptămâni şi-a făcut din nou apariţia, tot aşa... treptat. Am îngrijit-o încă o dată, a trecut şi a reapărut.
M-am dus din nou la un (alt) dermatolog. După ce a analizat-o un pic, i-a dat un nume pe care mi-e greu să-l rostesc, iar pe reţetă mi-a prescris alte doua creme. Cu una m-am dat dimineaţa, cu alta seara, buba a trecut dar... surpriză: A revenit!
M-am dus la un doctor homeopat. Mi-a dat să beau cateva ceaiuri şi mi-a înşirat o listă cu lucrurile pe care n-am voie să le mănanc. În lista asta era trecuta şi ciocolata. Am băut ceaiurile, n-am mâncat nimic din cele interzise. Nimic înafară de ciocolată. Buba n-a trecut.
Vara e singura perioadă în care mâinile mele nu mai seamănă a membre de dinozaur. Soarele, marea, caldura şi vacanţa se pare că îi fac rău. Se usucă şi cade.
Chiar dacă a trecut atâta timp de când o am, nu pot să spun că m-am obişnuit cu ea. E urâtă, enervantă, câteodată doare, se înroşeşte la frig, mă încurcă, mă face să-mi ascund mâinile şi are o superpersonalitate. Unii mă întreabă dacă m-am lovit, unii dacă m-am fript, alţii daca se ia. Toată lumea vrea să afle ce e aia... Eu am hotărît să-i spun Buba Alice.
M-am dus din nou la un (alt) dermatolog. După ce a analizat-o un pic, i-a dat un nume pe care mi-e greu să-l rostesc, iar pe reţetă mi-a prescris alte doua creme. Cu una m-am dat dimineaţa, cu alta seara, buba a trecut dar... surpriză: A revenit!
M-am dus la un doctor homeopat. Mi-a dat să beau cateva ceaiuri şi mi-a înşirat o listă cu lucrurile pe care n-am voie să le mănanc. În lista asta era trecuta şi ciocolata. Am băut ceaiurile, n-am mâncat nimic din cele interzise. Nimic înafară de ciocolată. Buba n-a trecut.
Vara e singura perioadă în care mâinile mele nu mai seamănă a membre de dinozaur. Soarele, marea, caldura şi vacanţa se pare că îi fac rău. Se usucă şi cade.
Chiar dacă a trecut atâta timp de când o am, nu pot să spun că m-am obişnuit cu ea. E urâtă, enervantă, câteodată doare, se înroşeşte la frig, mă încurcă, mă face să-mi ascund mâinile şi are o superpersonalitate. Unii mă întreabă dacă m-am lovit, unii dacă m-am fript, alţii daca se ia. Toată lumea vrea să afle ce e aia... Eu am hotărît să-i spun Buba Alice.
2 comentarii:
Citeam azi-noapte despre o altă bubă. Buba spirituală a lui Dali, din colţurile gurii, cauzată de saliva plăcerii din momentele de somn şi de pictură. Mi-am amintit de tine. De buba Alice . O fi la fel...
Daca intradevar ciocolata e de vina, inseamna ca am si eu o buba a placerii la fel ca cea a lui Dali. Spre deosebire de mine, lui ii placea buba din coltul gurii :)
Trimiteți un comentariu