12 iunie 2010

Trei fraţi pătaţi şi iertaţi

Ostenită de atâta vorbăraie, albinuţa cu cercei portocalii s-a gândit să-şi tragă sufletul dintr-o ceaşcă cu ceai. Trei fraţi pătaţi s-au tot scăldat în apa ei, până au colorat-o in cel mai gustos ceai, căruia nu-i lipsea nimic în afară de o linguriţă cu miere pe care albinuţa a adăugat-o fără să stea prea mult pe gânduri.

A învârtit, a suflat un pic, a sorbit o dată, a sorbit a doua oară, iar a treia oară când a sorbit, două picături de ceai gălbui au sărit din ceaşcă fix pe rochiţa nouă a albinuţei. Nici bine n-a apucat să se supere, că cei trei fraţi pătaţi au şi reacţionat. Un frate sufla, altul tot stergea cu mâneca bluzei pata de pe material, iar al treilea frate ţopăia şi se scuza de mama focului.

Văzând atâta bunăvoinţă şi părere de rău, albinuţa a dat-o la întors. A uitat de supărare şi s-a hotărât să poarte cu mândrie rochiţa cea pătată. Aşa că s-a plimbat până după miezul noptii prin tot oraşul.

Niciun comentariu: