De azi pe mâine

Cu o zi înainte de salariu aş sacrifica un bănuţ chiar din gură de balaur. Adun bănuţii din cutii şi buzunare, din borcane şi sertare. Îi împrăştii chibzuit. Un pahar de bere, o pungă mică de alune, un măr în geantă, de acasă, şi ultimul autobuz spre casă.
Mâine am uitat de ei şi-i las pe unde apuc. Cad când mă dezbrac de haine, când scot din geantă telefoane, când scutur cearceaful şi mai ales de pe noptieră, când şterg praful. Îi las căzuţi şi uit de ei.
Mă supără că atârnă greu în buzunar, că zdrăngăne la ficare pas. Unde mai pui că mai e câte o monedă încăpăţânată care face casa roată, pe parchet, fix când doarme cel mai bine partenerul de apartament. Fuguţa după ea ca să-i arăţi cum stă treaba, dar trece luna şi degeaba. Anulezi aşa o cruntă răzbunare pentru o nevoie un pic mai mare.