M-am trezit om mare și m-a pălit plictiseala aia pe care o
simți chiar si când te dai in cele mai periculoase drăcii din parcul de
distractii. Dar mi-am spus: „Stai așa că nu e chiar așa! Mai sunt note muzicale
de descifrat, pământ de scormonit și coclauri de alergat în lung și-n lat!”
Și
flori au început să țopăie dintr-un ghiveci în altul, pământ pe masă, pe covor,
pe nasul pisicii și mâinile-mi murdare de negreală care iti dă satisfactie când
o speli cu clăbuci sub apa de la robinet. Jumătate de cap descoperă că
funcționează mai greu, iar cealaltă jumătate citeste de pe portativ cu ochii
mici ca de inginer frământat de un calcul de statică. Și amorțitele picioare
ating recorduri de începător la maratonul celor care cu greu s-au mișcat să
miște muntii de lene din drum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu